marți, 14 decembrie 2010

Sarbatori dulci... ca mierea si ganduri bune pentru apicultori

Fiindca prea putini tineri se mai apuca in zilele noastre de apicultura as vrea sa-i laud pe cei care o fac, si mai ales exemplul lor sa-i incurajeze si pe altii sa practice apicultura, pentru ca poate fi un business profitabil, care necesita o investitie mult mai mica decat alte ramuri ale agriculturii.

In judetul Alba, in ultimii ani, apicultorii cu cel mai mare numar de familii de albine au intre 300 si 500 familii de albine. Nu e foarte mult, dar nici putin nu e.

Unul dintre cei care au peste 300 de familii de albine este si Cristea Ioan Francu de la Benic un tanar apicultor de max. 35 ani, care a invatat meseria de apicultor de la tatal sau. Tatal lui este cel care si acum se ocupa de tamplaria ramelor si a stupilor, de reciclarea fagurilor pentru ceara, si tot el este cel care ingrijeste cele cateva familii de albine care raman acasa vara si nu sunt duse de fiul lui in pastoral.
Cristea a reusit in anii trecuti sa ia si ceva fonduri nerambursabile Sapard cu care si-a dezvoltat stupina si a reusit sa treaca de la faza de hobby la business.

Bravo lui, si cum spun cei de la Realitatea TV il putem trece in lista de "10 pentru Romania"!

Mai sunt si altii ca el cu siguranta, dar mi-a fost mai la indemana sa dau un exemplu de la noi din zona. Un alt exemplu de apicultor novice este sotul meu pe care este cazul sa-l laud, pentru ca nu sunt multi tineri in ziua de azi care, din propria dorinta sa doreasca sa invete cum se practica apicultura.

Dupa casatorie am avut supriza...placuta, sa observ ca sotul meu are inclinatii spre "viata la tara", desi era un baiat de oras, adica ii plac foarte mult treburile "gospodaresti" si s-a alaturat cu placere alaturi de tatal meu la "mersul la albine".

Toata vara cat a fost de lunga, cand era ceva de lucru ei erau "plecati la albine"...fapt care ne cam scotea din sarite pe noi femeile, ca vara ai vrea sa mai repari una-alta, sa mai vopsesti ceva, si fara un barbat in casa, parca esti legat de maini si de picioare.

Acum e liniste la albine, pentru ca se pregatesc de iernat, dar totusi sotul meu merge uneori si le mai verifica, curata stupii de zapada, le mai da cate putin de mancare....Vreti sa stiti ceva: si albinutele au primit turte de Craciun ;), special facute pentru ele.

Si fiindca a venit vorba de turta dulce sper ca fiecare dintre voi sa aiba in casa de Sarbatori turta dulce cu miere, cozonaci cu miere si nuca, si nu in ultimul rand renumita prajitura cu miere: albinita (prefera nepotelului meu).

In prag de Craciun va urez la toti Sarbatori fericite alaturi de cei dragi, multa sanatate, iubire si intelegere cu cei dragi voua.

Le multumesc tuturor celor care de-a lungul anului m-au ajutat si m-au sustinut in tot ceea ce am facut, si mai ales sotului meu care are o mare calitate: acea ca ma iubeste pe mine...si se pare ca iubeste si albinutele ;))